Indigo

   Intri si te intampina o fata sau un baiat, zambind, fortat sau nu, daca vreun pic si iti ureaza buna ziua. Te uiti in jur ca sa incepi sa intelegi in ce directii se indreapta spatiile libere, urci la etaj, probabil din teama de a nu pierde ceva important. Te intampina un loc gol, mese asejate una dupa alta si scaune care se inghesuie in jurul lor. Locul cu canapeaua de perete din capat iti pare cel mai potrivit, nu ai putea spune de ce. Zeci de optiuni te ataca de pe un meniu tematic pana ce intr-un final, mai mult presat de ospatarita reusesti sa alegi ceva. Ati comandat amandoi pui, dar aveti noroc cu sosurile care difera, si orezul. Printre poze cu revelioane, petreceri si bucatari se strecoara un film cu acelasi sonor monoton de fiecare data, distrugand fibra timpului cu fiecare repetitie. Mananci, te arzi la mana, mai asculti o data filmuletul si cand o intrebi pe chelenerita de ce e asa gol locul, afli ca toti sunt pe terasa.

Anunțuri


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s